...

Fotograful August Sander: Adevărul nu se estompează cu timpul

La ediția din acest an a Bienalei de modă și stil în fotografie, Muzeul de Artă Multimedia a expus celebra fotografie August Sander. Unii telespectatori au fost perplecși: „Ce legătură are Zander cu moda și stilul?”? Un posibil răspuns la această întrebare: Sander este o figură atât de importantă și de sistematică în istoria fotografiei, încât este evident că are ceva de-a face cu totul.

Mulțumim Muzeului de Artă Multimedia pentru fotografii.

Echipament foto

August Sander. Notar, 1924

Tipărită de Gunter Sander în 1980.

© Die Photographische Sammlung/SK Stiftung Kultur – August Sander Archiv, Köln; RAO, București, 2013

Sauber Galerie Priska Pasquer Köln

Fotografiile lui Zander sunt pline de detalii, interesante de privit. Din ele se putea citi moda, cultura materială, limbajul corpului, se puteau interpreta la nesfârșit expresiile faciale, se putea reflecta asupra personajelor și destinelor. Economie, morală, psihologie, stil de viață și condiții de trai, confort și bogăție, sărăcie și boală, nepăsare și preocupare, narcisism și timiditate, individ și grup – fotografiile lui Zander oferă multe obiecte pentru examinare și interpretare.

Moda și stilul se numără, de asemenea, printre acestea. Spectatorul poate aștepta de la artă o varietate de nevoi emoționale și estetice, opera artistului poate încânta, scandaliza sau lăsa indiferenți, dar în cazul lui Sander nu avem de-a face cu emoții, ci cu informații. Informațiile prezentate obiectiv sunt întotdeauna valoroase, indiferent de opiniile și preferințele fiecăruia.

Prima jumătate a secolului al XX-lea a fost o perioadă în care fotografia își trasa cursul dezvoltării sale viitoare. Înflorirea presei ilustrate a promovat principiile reportajului – o relatare vie și convingătoare a evenimentelor și personalităților. Avangarda și-a propus să privească lucrurile familiare dintr-un unghi nou, dintr-o perspectivă pe care nimeni altcineva în afară de fotograful care se mișcă cu aparatul său de format mic în ritmul vieții moderne – în sus, în jos și în diagonală.

Puriștii americani din grupul f/64 au afirmat noi canoane ale frumuseții – pur fotografice, care nu acceptă standardele picturii și sculpturii, dar nu le contrazic în mod fundamental. Fotografia se căuta și se găsea pe sine, propriul limbaj special, filozofia și relația cu realitatea și simbolul. Sander a încercat să obțină din fotografie ceea ce fusese considerat o calitate indispensabilă încă din secolul al XIX-lea: obiectivitatea clinică, orientată spre protocol.

Tehnologie foto

August Sander. Artistul Anton Raderscheidt și soția sa Martha Hegemann, circa 1925

Tipărită de Gunter Sander în 1974.

© Die Photographische Sammlung/SK Stiftung Kultur – August Sander Archiv, Köln; RAO, București, 2013

Galerie Priska Pasquer Köln

Proiectul Opus Magnum – 20th Century People al lui August Sander acoperă perioada cuprinsă între sfârșitul anilor 1910 și începutul anilor 1930. Și-a propus să exploreze poporul german prin intermediul fotografiei – să întocmească un catalog complet al contemporanilor săi „în conformitate cu ordinea socială existentă”. Sander a împărțit societatea germană în șapte grupe, o diviziune care este unică și care încearcă să reflecte toate abordările posibile: profesională, de clasă, familială, culturală și altele. p. Fermier, Meșteșugar, Femeie, Clase sociale și ocupații, Artiști, Orașul mare și ultimii oameni.

Printre persoanele fotografiate de Zander se numără destule figuri cunoscute ale artei, culturii și vieții publice, dar fotograful nu dă nume, ci semnează imaginile în funcție de principiile de clasificare alese de el: un văduv cu doi copii, un chimist, un vagabond, un urmărit, soția unui arhitect.

Caracterele sale nu sunt indivizi specifici, ci membri ai unor specii, clase și genuri. Dacă fotograful fixează realitatea cât mai onest și imparțial posibil, fără a încerca să îmbunătățească, să accentueze și să dirijeze interpretarea, doar să arate totul așa cum este – fotografia va deveni instrumentul ideal cu ajutorul căruia contemporanii și posteritatea vor putea trage concluzii despre starea omenirii la un anumit moment al istoriei. Atât ca popor în ansamblul său, cât și ca indivizi.

„Imaginea fotografică poate exprima realitatea în toată frumusețea ei, fără a ascunde adevărul uneori îngrozitor, dar poate, de asemenea, să înșele și să păcălească în cel mai crud mod. Trebuie să învățăm să vedem adevărul, să îl dezvăluim contemporanilor noștri și să îl transmitem generațiilor următoare, fie că beneficiem sau nu de el. Poate că eu, ca persoană sensibilă, sunt prea îndrăzneață să văd lucrurile așa cum sunt și nu cum ar trebui să fie, dar sper să fiu iertată, pentru că nu pot face altfel.”

Echipament foto

August Sander. O secretară la un post de radio din vestul Germaniei la Köln, 1931

Tipărită de Gunter Sander în 1979.

© Die Photographische Sammlung/SK Stiftung Kultur – August Sander Archiv, Köln; RAO, București, 2013

Echipament fotografic la Galeria Priska Pasquer din Köln

În istoria fotografiei, moștenitorii lui Zander sunt numiți în mod tradițional maeștrii generațiilor următoare, a căror operă combină analiza individului și a arhetipului. De cele mai multe ori este un portret, dar nu numai. De obicei, Diane Arbus este menționată printre ei, dar mi se pare că ceea ce are Arbus în comun cu Zander este probabil dorința ei de a descrie un fenomen; totuși, această descriere nu este obiectivă, ci dimpotrivă.

Susan Sontag spune că Arbus pare să posede o anumită poziție de autor pe care o transmite prin portretele sale. Poziția lui Zander, pe de altă parte, este că nu există o poziție, sau cel puțin că aceasta nu se vede în niciun fel. În opinia lui Sander, vocația fotografiei este de a oferi o imagine obiectivă din care să se poată trage concluzii imparțiale.

Obiectivitatea fără compromisuri poate fi o problemă. Onestitatea și franchețea pot fi dezavantajoase. În cazul lui Sander, acest lucru a devenit evident foarte repede – după ce naziștii au interzis continuarea proiectului fără explicații și au încercat să retragă ceea ce fusese deja realizat.

O adevărată continuare a lui Zander o găsim la conceptualiștii contemporani, ale căror serii pasionale, lipsite de emoție, protocolare și plictisitoare lasă adesea spectatorul neavizat dezorientat și iritat. Maeștrii Școlii din Düsseldorf, peisagiști care descriu spații urbane banale, portretiști precum celebrul maestru Rineke Deikstra. Dacă îndepărtezi vocea autorului și lași subiectele alese să vorbească de la sine, ele vor vorbi de la sine. Și fotografia este cea care le va permite să se facă auzite.

Tehnica fotografică

August Sander. Muncitori de circ, 1926-1932

Tipărită de Gunter Sander în 1982.

© Die Photographische Sammlung/SK Stiftung Kultur – August Sander Archiv, Köln; RAO, București, 2013

Galeria Priska Pasquer Köln

Fotografia poate arăta ceea ce nu poate fi descoperit altfel decât prin crearea unui catalog vizual, a unui registru și a unor tipologii. Analizând datele colectate, se poate vedea invizibilul și se pot trage concluzii. Despre asemănări și diferențe, despre structuri și regularități. Prin urmare, este important să se acopere cât mai mult material posibil, pentru a descrie fenomenul ca întreg. „O fotografie reușită este doar un pas preliminar pe drumul spre o utilizare inteligentă a fotografiei. „O singură fotografie, două sau trei nu sunt suficiente pentru mine, fotografia este ca un mozaic, este analitică doar atunci când este prezentată în masă.

Sander și adepții săi nu sunt preocupați de frumusețe, de bine sau de rău – ei sunt interesați de adevăr. Întrebarea dacă fotografia este cu adevărat reprezentativă pentru realitate este eterna întrebare a fotografiei. Opinia dominantă printre filosofi și analiști a fost mult timp că obiectivitatea fotografică este imposibilă: orice fotografie făcută de om este întotdeauna o interpretare și un produs determinat cultural. Sander a încercat la începutul secolului să se apropie de adevăr, în ciuda aparentei zădărnicii a eforturilor sale. Nu cunoaștem întregul adevăr despre noi înșine. Dar putem continua să încercăm.

Echipament foto

August Sander. Vedere a insulei Nonnenwerth, 1930

© Die Photographische Sammlung/SK Stiftung Kultur – August Sander Archiv, Köln; RAO, București, 2013

Galerie Priska Pasquer Köln

Tehnica fotografică

August Sander. Cofetarul, 1928

Tipărită de Gunter Sander în 1979.

© Die Photographische Sammlung/SK Stiftung Kultur – August Sander Archiv, Köln; RAO, București, 2013

Galerie Priska Pasquer Köln

Echipament foto

August Sander. Artistul Gottfried Brockmann , 1924

Tipărit de Gunter Sander în 1980.

© Die Photographische Sammlung/SK Stiftung Kultur – August Sander Archiv, Köln; RAO, București, 2013

De la Galerie Priska Pasquer Köln

Echipament foto

August Sander. Raoul Hausmann ca dansator, 1929

Tipărit de Gunter Sander în 1974.

© Die Photographische Sammlung/SK Stiftung Kultur – August Sander Archiv, Köln; RAO, București, 2013

Echipament fotografic Galerie Priska Pasquer Köln

Evaluați acest articol
( Încă nu există evaluări )
Lukaa Vasile

Salut! Sunt Lukaa Vasile și am dedicat mai multe decenii studiului și experienței în domeniul electrocasnicelor. Ca și consultant cu o vastă experiență, îmi propun să împărtășesc cunoștințele și pasiunea mea pentru această industrie.

Produse albe. Televizoare. Calculatoare. Echipament foto. Recenzii și teste. Cum să alegeți și să cumpărați.
Comments: 1
  1. Valeriu Munteanu

    Ce anume credeți că face ca adevărul să nu se estompeze cu timpul în fotografiile realizate de August Sander? Este vorba despre autenticitatea subiectelor sale, despre puterea și impactul pe care le-au avut în societate sau există și alte aspecte care contribuie la perpetuarea adevărului în aceste imagini? Sunt curios să aud părerea voastră!

    Răspunde
Adăugați comentarii