Un precursor al tehnologiei digitale

Într-o perioadă în care lumea încă descoperea noi teritorii și teorii științifice emergente, revoluția artelor vizuale anunțată de fotografie nu a fost percepută de contemporani ca un nou capitol în istoria culturii mondiale. Printre maeștrii secolului al XIX-lea a căror căutare a artei a schimbat lumea modernă, fotograful și pictorul Oscar Gustav Reylander. Este cel mai tânăr dintr-o generație de fotografi de pionierat, printre care se numără și „părintele fotografiei” britanice, Henry Fox Talbot. Odată cu lucrarea program a lui Reylander, „Două moduri de viață” 1857 , se poate considera în mod normal nașterea montajului vizual, care a devenit o nouă modalitate de exprimare a ideilor și conceptelor abstracte care, timp de secole, fuseseră considerate apanajul limbajului verbal.

Oscar Gustave Raylander 1813-1875

Artist și fotograf. Născut în Suedia, a studiat pictura în Italia și s-a mutat în Anglia în 1840, unde a început să lucreze cu fotografia în 1852-1853. În 1857 a pictat Two Ways of Life, care, în același an, a intrat în colecția Prințului Albert și a fost expus la Art Treasures Exhibition din Manchester, prima expoziție de artă și cultură din lume.

Raylander a prezentat tehnica pe care o dezvoltase pentru montajele fotografice altor artiști, inclusiv clasicilor fotografiei britanice, Henry Peach Robinson, care a continuat să realizeze numeroase montaje.

În 1872, Raylander l-a întâlnit pe Charles Darwin și a fost autorul ilustrațiilor fotografice pentru lucrarea științifică a acestuia, The Expression of Emotions in Man and Animals. Artistul a fost cunoscut și pentru compozițiile sale fotografice de gen și pentru implicarea sa activă în dezbaterile despre fotografie din presa britanică.

O mare colecție de lucrări ale lui Reylander, inclusiv originalul celebrei sale compoziții din 1857, „Two Ways of Life”, se află la National Media Museum din Bradford, Marea Britanie. Muzeul găzduiește una dintre cele mai mari și mai bogate colecții fotografice din lume, mai ales de când colecția Societății Regale de Fotografie din Marea Britanie a fost transferată la muzeu pentru a fi păstrată în siguranță. Muzeul este, de asemenea, un centru de conservare, studiu și popularizare a diferitelor mijloace de comunicare: fotografie, film, televiziune, animație, radio, comunicații digitale și jocuri.

Într-o perioadă în care încă se descopereau noi teritorii și se nășteau noi teorii științifice, revoluția artelor vizuale introdusă de fotografie nu a fost percepută de contemporani ca o nouă etapă în istoria culturii mondiale. Unul dintre artiștii secolului al XIX-lea a cărui căutare a artei a schimbat lumea modernă, fotograful și pictorul Oskar Gustav Reylander. Este cel mai tânăr membru al unei generații de fotografi de pionierat, printre care se numără și „părintele fotografiei” britanice, Henry Fox Talbot. Cu lucrarea programatică a lui Raylander, Două moduri de viață 1857 , se socotește în general nașterea editării vizuale, care a devenit o nouă modalitate de exprimare a ideilor și conceptelor abstracte, considerate timp de secole apanajul limbajului verbal.

Cele două moduri de viață ale lui Raylander, un veritabil manifest moral al epocii victoriene, conține chintesența posibilităților de editare vizuală. Autorul a reușit să creeze o lucrare care combină compoziția unui tablou clasicist și conținutul relevant pentru epoca sa, tehnologia de ultimă oră a timpului și descoperirile proprii ale autorului. În centrul compoziției se află un bătrân învățător; cei doi elevi ai săi sunt pe drumuri diferite, unul se îndreaptă spre plăceri și o viață nedreaptă, celălalt spre educație, știință, meserie și caritate. „Textul vizual” al lui Reilander i-a uimit pe contemporanii săi și a făcut obiectul a numeroase publicații.

Spectatorii săi discutau atât despre forma vizuală, cât și despre conținut: Reylander a tipărit o fotografie cu o lungime de aproape 80 de centimetri, ceea ce era ceva obișnuit în cazul pânzelor, dar în niciun caz atât de obișnuit în fotografie la mijlocul secolului al XIX-lea. Cu un secol și jumătate înainte de tehnologia digitală, The Two Ways of Life a fost un montaj realizat cu măiestrie, realizat manual, din peste 30 de imagini individuale. În același an, Two Ways of Life a fost achiziționat de colecția Prințului Albert, care a devenit ulterior una dintre sursele colecției de fotografie a Muzeului Victoria și Albert. La mijlocul secolului al XIX-lea, șefii de stat încoronați au demonstrat publicului că fotografia este o nouă formă de artă și că o imprimare fotografică este un obiect demn de colecționat.

Aflată acum în colecția Muzeului Național Media din Bradford, imprimarea originală a albumului din 1857 de Raylander, care nu a părăsit Marea Britanie de aproape un secol, a fost prezentată în România în această toamnă. Asamblarea realității. „Two Ways of Life” al lui Oscar Gustav Raylander marchează locul important pe care fotografia britanică timpurie îl ocupă în istoria culturii vizuale mondiale.

În 1857, Oscar Gustav Reylander a fotografiat o compoziție cu mai multe figuri, lansând o nouă mișcare fotografică cunoscută sub numele de fotomontaj. Ceea ce înainte de Reylander nu era decât o tehnică tehnologică a căpătat o filozofie proprie în urma activității sale. Privind tiparul original al autorului de la jumătatea secolului al XIX-lea din epoca modernă, examinând subiectele sale alegorice, ne surprindem gândindu-ne la naivitatea și sinceritatea atrăgătoare a acestui manifest moral al trecutului. Dar acesta a fost considerat scopul artei – educarea publicului – în Europa, în America, în România secolului trecut, fie că a fost vorba de munca misionară a prerafaeliților, a itineranților sau a pictorilor de pe noul continent. În acel secol, conceptul de normalitate, definirea binelui și a răului în filosofia religioasă, în regulile etice ale societății și în politică erau indisolubil legate, mai ales în țările în care religia continua să joace un rol important în viața statului și a cetățenilor. De aceea, expresia vizuală aparent retorică a programului lui Reylander în compoziția sa „Two Ways of Life” nu a fost altceva decât o încercare de a găsi o formă de dialog între tânăra artă tehnologică a fotografiei și ideologia contemporană. În același timp, urmând exemplele clasice ale istoriei artei, încercând să creeze o imagine similară cu cele mai bune exemple de pictură din trecut, o nouă imagine a fost direcția de căutare a tinerilor fotografi.

De fapt, este vorba despre două căi ale fotografiei care au deviat în secolul XX: calea reprezentării vizuale a programelor sociale și politice și calea explorării artistice a formei. Punctul de plecare pentru ambele direcții a fost montajul lui Reylander.

Montajul începuse deja să se dezvolte în mod activ în secolul al XX-lea. Apariția operelor emblematice ale avangardei artistice rusești din anii 1920 și 1930, fie că este vorba de pictură, desen sau artă de afișaj, fie de fotografie, este legată de gândirea de montaj. Secolul trecut este amintit și pentru dialogul activ dintre fotografie și creatorii ei și ideologia contemporană: de la apologetică la critică, de la imnul constructivist al ideologiei sovietice la critica actuală a consumerismului burghez. Montajul de imagini și texte – baza influenței fenomenului mass media din secolele XX și XXI. Un montaj de fragmente de imagini, resturi de cuvinte și texturi – semne recognoscibile ale artei contemporane, de la dadaism și suprarealism la pop-art și postmodernism.

Nici Niepce, nici Talbot, nici Daguerre nu au fost prezentați public în România în ultimul secol. Au început fotografia ca tehnologie și ca un nou limbaj vizual al modernității. Reylander se situează în această linie simbolică a părinților fondatori ai fotografiei, pentru că a inițiat un curent puternic în urma sa. De aceea, proiecția printului original al autorului „Două moduri de viață” al lui Oskar Gustav Reylander este atât de importantă pentru scena artistică Românesc și pentru spectator. Fără a atinge elementele de bază, este dificil să înțelegem amploarea realizărilor culturale și civilizaționale din ultimele două secole și profunzimea timpului care ne separă de trecutul recent.

Expoziția care a însoțit prima proiecție în România a montajului lui Reylander a inclus peste o sută cincizeci de montaje și colaje create de fotografi și artiști în ultima sută de ani. Curatorii proiectului au urmărit să reprezinte două direcții principale în dezvoltarea „artei de a conecta particularitățile pentru a crea o nouă realitate”, care este fotomontajul: munca de reprezentare a conceptelor în formă vizuală și munca asupra formei inedite. Multe dintre imaginile din colecția expoziției au fost create de artiști ruși și nu toate sunt cunoscute publicului larg. Expoziția „Montarea realității. „Two Ways of Life” de Oskar Gustav Reylander este un produs al anului 2011, o perioadă de dezvoltare a civilizației digitale post-industriale. Îndrăznind să nu ignorăm acest fapt, am dori să adăugăm că această expoziție, un omagiu adus lui Raylander, este un set de proiecții virtuale ale istoriei fotomontajului din secolele XX-XXI.

Expoziția „Montarea realității. „Two Ways of Life by Oscar Gustav Raylander” a fost expusă la Garage Centre for Contemporary Culture în septembrie-octombrie 2011, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii în România, Fundației Iris, Centrului Expozițional de Stat ROSIZO, Ministerului rus al Culturii și RIA Novosti.

Curatori ai proiectului: Evgeniy Berezner, Irina Chmyreva, Natalia Tarasova.