Alexey a vorbit, iar eu am încercat să nu-l întrerup. Cred că este important și pentru cititori să asculte povestea lui fără grabă, fără să fie distrași de întrebările mele. Am sugerat să o luăm de la început. Alexei a fost de acord. O poveste la persoana întâi.
Regiunea Kirov. Grekhovo, 2011
„Vyatka nu a fost niciodată lipsită de fotografi-artiști plini de culoare. Serghei Lobovikov. În epoca sovietică, Mihail Perevoshchikov și Nikolai Zykov; în anii 1990, Vladimir Pokryshkin, Alexei Myakishev și Evgheni Samarin. Toți au făcut fotografii de reportaj minunate, iar în ele au transmis toate particularitățile din mediul lor rural. Este trist că acestor nume nu li se acordă importanța pe care o merită.
Lucrările fotografilor Vyatka sunt mai artistice decât, de exemplu, cele ale moscoviților. În fotografia moscovită se observă o imitație generalizată a stilului occidental, cu o utilizare extinsă a computerizării. Există mai multă sinceritate, vivacitate, implicare în natură în fotografia Vyatka. În acest caz, un anumit analfabetism artistic a fost un plus, un fel de stil.”
Dintr-un interviu pe internet cu fotograful Serghei Isakov care locuiește la Paris .
Citește mai mult – pe site-ul revistei Consumer. Tehnica fotografică” fotosky
Vedeți proiectul fotografic „Vyatka” al lui Alexey Myakishev
Ce înseamnă exact expresia „fotografiile sunt ca porumbeii – împușcați și eliberați”?
De ce compari fotografiile cu porumbeii? Ce vrei să sugerezi prin această comparație între a le împușca și a-i elibera?
Compararea fotografiilor cu porumbeii sugerează contrastul dintre a le captura pe durata întregii vieți și a le elibera pentru a se bucura de libertate. În timp ce fotografiile sunt o formă de a captura un moment, împușcându-i înseamnă a-i reține permanent. Pe de altă parte, a-i elibera simbolizează revenirea lor la natură și la starea lor inițială de libertate. Această comparație poate sugera o perspectivă asupra faptului că a ține captiv un lucru poate diminua frumusețea și esența sa autentică.